Sigur Razvan Exarhu vorbeste despre concepte pe care nici n-am indraznit sa le mentionez: bucurie, incredere, smerenie (?!) aici si se exprima intr-o maniera cu totul diferita. El apeleaza la instanta morala suprema, conchide fara echivoc ca viitorul nu ne apartine de fapt si ca ce ni se intampla acum este in mod inevitabil si ciudat benefic, dar perceptia si amaraciunea legata de ce se intampla in jurul nostru in vremurile prezente este, pana la urma, aceeasi. De altfel aceeasi suspecta liniste resemnata o simteam si eu si o exprimam in diverse posturi mai vechi.
El se situeaza la polul opus fata de Mircica Badea, manifestarea, oarecum resemnata, este complet diferita - la 180 de grade (si alea la umbra :D) dar continui sa ma intreb precum Mircica (nu ma dezmint !):
"Si atunci ce facem ?"
Chiar nu are nimeni nici o idee ? Ne resemnam vaitandu-ne pe bloguri ?
luni, 16 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sa comentam deci impreuna...