Am gasit asta la Razvan Tudor astazi.
Extrem de util si interesant articolul. Atat de interesant incat imi voi permite sa-l preiau la randu-mi, citat initial de Razvan din Financial Times.
Intr-un singur aspect cred eu ca devenim insa nerealisti. Vorbim si ne asteptam din partea executivului actual sau chiar a oricaror factori de decizie din Romania la bun simt ??? Fie el si bun simt economic sau antreprenorial dar totusi, persist in uimire: bun simt la noi ?
Iaca si zicerile dlui Nassim Nicholas Taleb.
"1. What is fragile should break early while it is still small. Nothing should ever become too big to fail. Evolution in economic life helps those with the maximum amount of hidden risks – and hence the most fragile – become the biggest.
2. No socialisation of losses and privatisation of gains. Whatever may need to be bailed out should be nationalised; whatever does not need a bail-out should be free, small an riskbearing. We have managed to combine the worst of capitalism and socialism. In France in the 1980s, the socialists took over the banks. In the US in the 2000s, the banks took over the government. This is surreal.
3. People who were driving a school bus blindfolded (and crashed it) should never be given a new bus. The economics establishment (universities, regulators, central bankers, government officials, various organisations staffed with economists) lost its legitimacy with the failure of the system. It is irresponsible and foolish to put our trust in the ability of such experts to get us out of this mess. Instead, find the smart people whose hands are clean.
4. Do not let someone making an “incentive” bonus manage a nuclear plant – or your financial risks. Odds are he would cut every corner on safety to show “profits” while claiming to be “conservative”. Bonuses do not accommodate the hidden risks of blow-ups. It is the asymmetry of the bonus system that got us here. No incentives without disincentives: capitalism is about rewards and punishments, not just rewards.
5. Counter-balance complexity with simplicity. Complexity from globalisation and highly
networked economic life needs to be countered by simplicity in financial products. The complex economy is already a form of leverage: the leverage of efficiency. Such systems survive thanks to slack and redundancy; adding debt produces wild and dangerous gyrations and leaves no room for error. Capitalism cannot avoid fads and bubbles: equity bubbles (as in 2000) have proved to be mild; debt bubbles are vicious.
6. Do not give children sticks of dynamite, even if they come with a warning. Complex derivatives need to be banned because nobody understands them and few are rational enough to know it. Citizens must be protected from themselves, from bankers selling them “hedging” products, and from gullible regulators who listen to economic theorists.
7. Only Ponzi schemes should depend on confidence. Governments should never need to “restore confidence”. Cascading rumours are a product of complex systems. Governments cannot stop the rumours. Simply, we need to be in a position to shrug off rumours, be robust in the face of them.
8. Do not give an addict more drugs if he has withdrawal pains. Using leverage to cure the problems of too much leverage is not homeopathy, it is denial. The debt crisis is not a temporary problem, it is a structural one. We need rehab.
9. Citizens should not depend on financial assets or fallible “expert” advice for their retirement. Economic life should be definancialised. We should learn not to use markets as storehouses of value: they do not harbour the certainties that normal citizens require. Citizens should experience anxiety about their own businesses (which they control), not their investments (which they do not control).
10. Make an omelette with the broken eggs. Finally, this crisis cannot be fixed with makeshift repairs, no more than a boat with a rotten hull can be fixed with ad-hoc patches. We need to rebuild the hull with new (stronger) materials; we will have to remake the system before it does so itself. Let us move voluntarily into Capitalism 2.0 by helping what needs to be broken break on its own, converting debt into equity, marginalising the economics and business school
establishments, shutting down the “Nobel” in economics, banning leveraged buyouts, putting bankers where they belong, clawing back the bonuses of those who got us here, and teaching people to navigate a world with fewer certainties.
Then we will see an economic life closer to our biological environment: smaller companies, richer ecology, no leverage. A world in which entrepreneurs, not bankers, take the risks and companies are born and die every day without making the news."
Iar pentru a incheia intr-o cheie de un scepticism definitiv si cu o senzatie de convingere absoluta legata de conspiratia mondiale ce ne afecteaza pe toti actualmente si pe care acum o numim "criza financiara", iaca ce spune Mana Ciutacu la ea pe blog, preluata dintr-o alta carte, din categoria "filosofie si politica".
Cu alte cuvinte, recomandarile neverificate ale zilei, dar pe care promit sa le verific cat de repede, ar fi doua (carti), si anume:
Doctrina Socului - Nasterea Capitalismului Dezastrelor - Naomi Klein si
The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable - Nassim Nicholas Taleb.
miercuri, 22 aprilie 2009
duminică, 19 aprilie 2009
Everybody wants to be...O'Malley the alley cat
Chiar si jupanul meu co-locatar ! Parol !
Caci el e un meserias: Thomas O'Malley, the alley ...hm...cat ! Cine n-ar vrea sa fie o felina talentata marca "Aristocat" ?
Geniali muzicieni si un omagiu ce se cuvine batranului Disney ! Vin si intreb retoric: ce va atinge mai mult Pokemon sau ce vedeti mai sus ? Sunt eu din generatia deja trecuta ? Am un amic ce isi sarbatoreste ziua de nastere azi. Frumoasa coincidenta anul asta, la multi ani C ! Ce vezi mai sus este si pentru tine, pentru generatia noastra depasita.... !
Caci el e un meserias: Thomas O'Malley, the alley ...hm...cat ! Cine n-ar vrea sa fie o felina talentata marca "Aristocat" ?
Geniali muzicieni si un omagiu ce se cuvine batranului Disney ! Vin si intreb retoric: ce va atinge mai mult Pokemon sau ce vedeti mai sus ? Sunt eu din generatia deja trecuta ? Am un amic ce isi sarbatoreste ziua de nastere azi. Frumoasa coincidenta anul asta, la multi ani C ! Ce vezi mai sus este si pentru tine, pentru generatia noastra depasita.... !
Etichete:
De ras si voie buna;,
Din timpul personal,
Stilul personal
Hristos a inviat !
Si noi toti odata cu el ! Fie ca lumina sacra sa ne lumineze tuturor un pic mai mult sufletele si mintile ravasite ... macar pentru cateva zile !
Sarbatori cu liniste va doresc !
Sarbatori cu liniste va doresc !
vineri, 10 aprilie 2009
Sa ne tratam bolile ! Sa ne salvam onoarea !
Wow, cum de nu m-am gandit la scuza asta pana acum ???? "Sunt bolnava. Nu e vina mea - sunt nimfomana, dar ma tratez ! Pentru tine o fac pisi mic si tantalau! Doar nu pot sta asa fara tratament !".
Daca stau si mai bine sa ma gandesc povestea mi-a fost aplicata chiar mie, destul de contondent acum ceva mai multi ani: "Draga mea, sunt bolnav. Ce pot eu sa fac ? Am o nevoie, nu poti intelege tu ! Eu pe tine te iubesc, as ramane cu tine toata viata...dar daca am aceasta 'problema' ?!
In concluzie: sa ne tratam - cei ce avem nevoie, sa ne aparam onoarea - cei ce avem aceasta alta nevoie, sau obligatie ?!
duminică, 5 aprilie 2009
Au inflorit pomii in parc
Si mai mult decat atat...miros teribil de frumos...si nou pentru mine.
Poate doar mi s-a parut mie, dar ieri nu erau infloriti...au inflorit noaptea trecuta ! Ori au inflorit toti deodata ori, asa cum spunea o colaboratoare, nu foarte apropiata, lumina Soarelui incepe sa imi devina de-a dreptul straina. Am revelatii din astea simple (ce frumos ar putea crede careva, ce absurd spun eu acum)! Nu cred ca nu mi-ar prii totusi sa vad si lumina naturala din cand in cand .... Cu siguranta prea am exagerat cu munca la uzina in ultimele luni....
E primavara, si astazi ma pregateam (in mintea mea) sa etichetez un / o idiot / idioata care a trecut pe strada dupa ce in prealabil facuse dus in parfum ieftin cu miros pronuntat floral. Ulterior am realizat, spre uimirea mea jenata si jenanta, ca asa miroseau de fapt copacii de pe marginea strazii si de peste drum (din parc).
Eu pana la varsta asta nu am simtit niciodata mirosul atat de puternic. Cel de primavara si iarba / frunze proaspete da, dar florile pomilor niciodata.
Si tocmai ce vedeam la stiri in seara asta sarbatorirea infloririi ciresilor in Japonia.... Macar asa sa aflam ca a venit primavara....
Poate doar mi s-a parut mie, dar ieri nu erau infloriti...au inflorit noaptea trecuta ! Ori au inflorit toti deodata ori, asa cum spunea o colaboratoare, nu foarte apropiata, lumina Soarelui incepe sa imi devina de-a dreptul straina. Am revelatii din astea simple (ce frumos ar putea crede careva, ce absurd spun eu acum)! Nu cred ca nu mi-ar prii totusi sa vad si lumina naturala din cand in cand .... Cu siguranta prea am exagerat cu munca la uzina in ultimele luni....
E primavara, si astazi ma pregateam (in mintea mea) sa etichetez un / o idiot / idioata care a trecut pe strada dupa ce in prealabil facuse dus in parfum ieftin cu miros pronuntat floral. Ulterior am realizat, spre uimirea mea jenata si jenanta, ca asa miroseau de fapt copacii de pe marginea strazii si de peste drum (din parc).
Eu pana la varsta asta nu am simtit niciodata mirosul atat de puternic. Cel de primavara si iarba / frunze proaspete da, dar florile pomilor niciodata.
Si tocmai ce vedeam la stiri in seara asta sarbatorirea infloririi ciresilor in Japonia.... Macar asa sa aflam ca a venit primavara....
Etichete:
De primavara,
Din timpul personal,
Stilul personal
vineri, 3 aprilie 2009
Mie imi place sa muncesc
Mie imi place sa trag din greu, sa fiu ocupata, sa ma dedic muncii mele...
Mie imi place sa lucrez cu oameni destepti si educati, cel putin egali mie daca nu mai destepti. Mie imi place sa interactionez cu oameni vii, activi si deschisi la minte.
Pana acum nu am gasit asemenea loc si oameni... Ba chiar din contra... Cu obstinenta vecina cu prostia am continuat sa caut. Eu am o dependenta (alta decat cea de picaturi pentru nas...binecunoscuta colegilor, rudelor, prietenilor si oricaror cunostinte.
Sunt L. si sunt workaholica. O vreme am vrut sa ma tratez. Imi era rusine ca sunt asa si in plus nici nu prea vedeam roadele muncii mele iar satisfactiile erau suficient de mici pentru a imi produce negre ganduri de ratare si frustrari teribile. Poate ca dependenta mea nu e tocmai de munca...ci de starile pe care mi le da. Viata personala gravita nefericit in jurul profesiei, si decurgea banal pe calea sigura (de data asta hotarat) spre ratare...dar nu neaparat si nu numai din cauza dependentei mele.
In final am hotarat sa abandonez lupta surda cu cheful de munca si sa imi intretin din cand in cand spiritul si intelectul astfel incat sa ma mentin psihic pe linia de plutire si sa ma abandonez dependentei. Profesia pentru mine are o componenta sociala puternica... De aceea, sper sa ma inteleg cu oamenii pe langa care imi petrec 12-14 ore pe zi, indiferent ca sunt sau nu ca cei de mai sus. Ii fac eu sa fie asa, daca trebuie....
In concluzie we asta ne refacem sufletul si sinapsele - lenevim si citim !!!! Mi-au sosit cartile de pe Amazon dar am o dilema. De aceea v-am intrebat pe voi, cei care ati citit unul sau ambele romane. Va rog sa imi spuneti (in poll-ul din dreapta): voi de care v-ati apuca mai intai ?
PS: Sper ca Jupanul sa se simta mai bine si sa imi toarca linistit la picioare tot we. Momentan inca sufera din cauza crizei de gastrita - pe fond nervos / de stres - mi s-a confirmat in seara asta. Nevricoasa fiinta, dar la ce va asteptati de la un suflet ca ma tolereaza de atatia ani ?
Mie imi place sa lucrez cu oameni destepti si educati, cel putin egali mie daca nu mai destepti. Mie imi place sa interactionez cu oameni vii, activi si deschisi la minte.
Pana acum nu am gasit asemenea loc si oameni... Ba chiar din contra... Cu obstinenta vecina cu prostia am continuat sa caut. Eu am o dependenta (alta decat cea de picaturi pentru nas...binecunoscuta colegilor, rudelor, prietenilor si oricaror cunostinte.
Sunt L. si sunt workaholica. O vreme am vrut sa ma tratez. Imi era rusine ca sunt asa si in plus nici nu prea vedeam roadele muncii mele iar satisfactiile erau suficient de mici pentru a imi produce negre ganduri de ratare si frustrari teribile. Poate ca dependenta mea nu e tocmai de munca...ci de starile pe care mi le da. Viata personala gravita nefericit in jurul profesiei, si decurgea banal pe calea sigura (de data asta hotarat) spre ratare...dar nu neaparat si nu numai din cauza dependentei mele.
In final am hotarat sa abandonez lupta surda cu cheful de munca si sa imi intretin din cand in cand spiritul si intelectul astfel incat sa ma mentin psihic pe linia de plutire si sa ma abandonez dependentei. Profesia pentru mine are o componenta sociala puternica... De aceea, sper sa ma inteleg cu oamenii pe langa care imi petrec 12-14 ore pe zi, indiferent ca sunt sau nu ca cei de mai sus. Ii fac eu sa fie asa, daca trebuie....
In concluzie we asta ne refacem sufletul si sinapsele - lenevim si citim !!!! Mi-au sosit cartile de pe Amazon dar am o dilema. De aceea v-am intrebat pe voi, cei care ati citit unul sau ambele romane. Va rog sa imi spuneti (in poll-ul din dreapta): voi de care v-ati apuca mai intai ?
PS: Sper ca Jupanul sa se simta mai bine si sa imi toarca linistit la picioare tot we. Momentan inca sufera din cauza crizei de gastrita - pe fond nervos / de stres - mi s-a confirmat in seara asta. Nevricoasa fiinta, dar la ce va asteptati de la un suflet ca ma tolereaza de atatia ani ?
Etichete:
De primavara,
Din timpul personal,
Stilul personal
Abonați-vă la:
Postări (Atom)